Lucrare
Agreem total cu tine in ce priveşte lucrarea. Credem că fiecare membru din corp are o lucrare de indeplinit şi fiecare trebuie să-şi cunoască locul şi funcţiunea in corp şi să le indeplinească cu credincioşie astfel incat creştera tuturor să fie promovată. Pe de altă parte este un dezastru mare cand cineva nu-şi indeplineşte lucrarea sa, ci face ceva care crede el că trebuie să facă şi nu ceeace vrea Domnul ca El să facă, iar prin asta nu numai că nu-şi indeplineşte chemarea lui, dar şi impiedică pe alţii in lucrarea lor. Domnul să ne ajute să ne vedem locul şi lucrarea şi să le indeplinim! Domnul să ne dea har să fim multumiţi cu locul şi lucrarea care o avem de făcut chiar dacă este neinsemnată. Cineva a zis "n-am fost niciodată cu adevărat fericit pană cand am incetat să mai doresc să fiu mare." Ar fi bine să ne gandim la acest adevăr. Este foarte important pentru fiecare din noi să ne cunoaştem lucrul nostru. Viaţa cuiva poate să fie plină de greşeli pentru că nu şi-a văzut locul şi lucrarea care o are de indeplinit. Aşa ceva este trist. Nu este doar pierderea timpului si lucrării lui, dar se şi interpune cu lucrarea altora.
Domnul să ne călăuzească şi să ne păstreze! Şi fie ca dorinţa noastră sinceră să fie mereu "Doamne, ce vrei Tu ca eu să fac?"
Domnul să păstreze pe slujitorii Săi umili şi dependenţi! Suntem convinşi că, calea in umbră şi liniştită este cea mai bună şi sigură pentru lucrătorul creştin. Atunci cand faima lui Israel s-a dus intre Cananiţi, Domnul i-a poruncit lui Iosua să "facă cuţite de cremene şi să circumcidă din nou pe fii lui Israel" (Ios. 5:2) Firea trebuie omorată şi păstrată acolo.
Un evanghelist este unul care posedă un dar din partea lui Hristos, Capul Bisericii. Dacă cineva nu are darul asta, el nu este un evanghelist, cu toate că poate vorbi foarte fluent. Credem că este o anumită trăsătură care-l caracterizează pe un evanghelist adevărat - şi asta este dragostea lui imensă pentru suflete şi o sete ca ele să fie salvate astfel incat Hristos să fie glorificat. Gloria lui Hristos trebuie mereu să fie motivul fiecărui lucrător, indiferent de ce dar a primit. Credem că un evanghelist se poate aştepta la rezultate aşa cum un fermier se uită dupa roade in lucrul său. S-ar putea să aibe nevoie de "indelungă răbdare", dar el trebuie să se bazeze pe Dumnezeu pentru rezultate. Un evanghelist, depinde de necesitate este mai mult sau mai puţin un călător. Lumea este sfera lui, dar Domnul va călăuzi pe cei care aşteaptă din partea Lui, nefiind conduşi de scopul sau dorinţa personală.
Cat despre a inceta a face o anumita lucrare, avand in vedere că este o chemare dumnezeiască, este un lucru foarte serios care cere adancă consideraţie şi călăuzire clară din partea lui Dumnezeu. Dacă El ne cheamă la asta, atunci El ne va şi susţine, căci El nu se lasă nimănui dator. El nu dezamăgeşte o inimă care se increde in El. Dar trebuie să fim foarte clari intr-adevăr cu privire la chemarea divină, altfel vom cădea. Am cunoscut pe caţiva care şi-au lăsat serviciul să se dedea in intregime lucrării Domnului, dar ce a urmat a fost o dovadă umilitoare că nu fuseseră chemaţi de Dumnezeu să intre in lucrarea respectivă. Dar nimeni nu poate decide pentru altul. Fiecare trebuie să umble inaintea Domnului său in această privinţă ca şi in toate celelalte. El este un Conducător plin de har, şi chiar dacă facem greşeli ne putem abandona cu deplină incredere in dragostea Sa inifnită. Şi dacă inima este sinceră inaitea Lui, cu siguranţă totul va avea un sfarşit bun.
Domnul să te călăuzească şi să te conducă, drag prieten şi să te folosească din plin după dorinţa inimii tale!
Nu vedem ce are 2 Cor. 11:8 de a face cu subiectul "slujba unei persoane" sau cum cineva poate folosi acest verset in cazul ăsta. Pavel a primit ajutor de la adunarea din Filipi. El nu a primit de la adunarea din Corint pentru că ei nu erau intr-o stare bună. Asta era spre ruşinea lor. Dar ce are asta a face cu cazul unei persoane care este pus de oameni şi care işi primeşte salariul de la cei din biserică? Aşa ceva nu găsim in Cuvantul lui Dumnezeu.
Este dificil pentru cineva să judece pentru altul in cazul la care te referi. Fiecare trebuie să fie condus de Dumnezeu la felul cum trebuie să lucreze. De regulă este cel mai bine ca Scriptura să fie studiată lăsand de-oparte idea de a predica. Nu este intotdeauna bine să citim pentru alţii; atunci există pericoul de a ajunge la obiceiul de a face predici, care este ceva foarte uscat pentru suflet. E bine să mergem la Cuvant pe principiul arătat in Ioan 7:37 "Dacă insetează cineva, să vină la Mine şi să bea." Vorbim doar de principiu, nu de o strictă aplicaţie a pasajului. Noi inşine trebuie să mergem la fantana care este Sfanta Scriptură, nu să scoatem pentru alţii, ci să bem noi inşine. Numai atunci vom putea să fim plini, gata pentru folosinţa Conducătorului nostru.
In 1 Cor. 13 apostolul arată motivul principal al lucrării adevărate şi efective - dragostea. In cap. 12 avem baza lucrării; in cap. 13 motivaţia; şi in cap. 14 obiectul. Mai intai memebru din trup; al doilea, dargoste; al treilea edificare.